Mcdonaldizarea societății

George Ritzer... 

Romania Star Wars

Sindromul generalului... 

În căutarea realismului pierdut

Opinii pe marginea... 

Ateshgah – Templul focului din Baku

Pasionaţii filmelor... 

The Garden (2008)

The Garden –... 

  • Publicat pe 09 Dec 2009
  • Lasa un comentariu
  • Autor - irina bazon
  • #Articole speciale

    Jamie McDonald – Corectitudinea politică: Deconstrucţie şi literatură

    Literatura constituie, dacă nu cel mai important indicator cultural, cel puţin un barometru semnificativ al nivelului de civilizaţie al unei societăţi. Natura umană şi mediul intră în relaţie pentru a alcătui fiecare conştiinţă individuală care, la rândul ei, se exprimă prin cuvinte. Literatura – constând în acele cuvinte pe care societatea, în ansamblul ei, le consideră drept exemplare – reprezintă atunci, am putea spune, un punct de pornire, o fereastră spre cultură. Prin urmare, sfera literaturii de astăzi merită să fie examinată pentru viziunea pe care o oferă... citeste mai mult

  • Publicat pe 06 Dec 2009
  • 4 Comentarii
  • Autor - silviu petre
  • #Sociologie/Antropologie

    Globalizarea. Nenumele nimicului

    Autor: Tiberiu Brăilean Rating: Editura: Institutul European 352 pagini Anul apariţiei: 2004 A vorbi despre globalizare înseamnă a convoca o perspectivă pluridisciplinară. Cum altfel am putea vorbi despre aceste mediu care este globalizarea şi care găzduieşte în interiorul său atâtea scopuri şi mijloace?! Cum omniscienţa ne este refuzată, orice discurs despre globalizare nu poate decât să reprezinte confesiunea raportării la lume a autorului, apelând la bagajul cunoştinţelor sale sub-enciclopedice. Derutant pentru pasionaţii de studii strategice sau geopolitică perspectiva... citeste mai mult

  • Publicat pe 03 Dec 2009
  • 5 Comentarii
  • Autor - octav popa
  • #Retorică şi Teoria argumentării

    Speech Acts: An Essay in The Philosophy of Language

    Autor: John R. Searle Rating: Editura: Cambridge University Press Anul apariţiei: 1969 203 pagini 978-0521096263 Poate vă mai amintiţi din această recenzioară cum principala bilă albă a „teoriei actelor de vorbire” era mişcarea de a problematiza limbajul, de a-l răscoli după Tractatus-ul lui Wittgenstein şi a-l repotrivi pe cărări mai capabile de a da seama de vorbirea naturală. Vorbeam atunci despre ideea (preluasem termenul de „anti-descriptivistă”) că relaţia dintre cuvinte/propoziţii şi realitate nu este strict una de reprezentare – idee pe care toată lumea... citeste mai mult