#Istorie
Alex Mihai Stoenescu – Istoria loviturilor de stat în România. Eşecul democraţiei româneşti|
Istoria ca datorie
Etosului naţional românesc îi place să afirme o susţinută înclinaţie spre istorie. Cu alte cuvinte, ceea ce ne spunem noi nouă înşine este cât de mult ne place istoria ca întăritor al discplinei noastre zilnice de a urma tradiţia. Spre deosebire de Occidentul materialist care nu face decât să trăiască momentul, dimensiunea românească a existenţei nu este ea însăşi decât sub specie aeternitatis. Într-o... citeste mai mult
#Altele
Pământ al oamenilor |
“De n-am fi avut suflet,
ni l-ar fi creat muzica.” (Emil Cioran)
În mijlocul deşertului, adunaţi în jurul focului, maurul priveşte către pilotul francez, spunându-i: “Dacă te voi întâlni în afara fortului, te voi ucide. Mănânci salată precum caprele şi carne de porc ca porcii. Femeile tale îşi arată obrazul fără ruşine. Nu te rogi niciodată. La ce-ţi folosesc avioanele, T.F.S.-ul şi Bonnafous, dacă nu deţii adevărul?”
Cât de bogat în trăiri şi profunzimi este acest deşert al arabilor, descoperit de Saint-Exupéry,... citeste mai mult
#Video
Are o barbă de ascet, debit verbal mult peste medie şi ţâfnoşenie de militant. E unul dintre cei mai faimoşi cercetători. Se numeşte Aubrey de Grey şi spune că a reuşit să găsească secretul vieţii veşnice. Ca urmare, s-a declarat responsabil de viitorul planetei şi s-a apucat să ţină conferinţe despre cât de cool e să fii etern. Pentru argumentele lui strălucitoare, e foarte probabil ca, acum vreo câteva decenii, Stalin sau Hitler să-l fi luat consilier. Sau să-l fi … omorât. În fine, aruncaţi o privire cu o conferinţă a lui de la TED şi gândiţi-vă –... citeste mai mult
#Filozofie
Hans Belting – Sfârşitul istoriei artei?|
Cititiorul interesat de întrebarea care a marcat estetica şi filosofia artei secolului al XX-lea – ce (mai) poate fi arta? – poate fi oarecum bucuros că o mică introducere în critica istoriei a ceea ce este de aflat prin interogaţia de mai sus a fost făcută disponibilă recent în limba franceză. Până când va exista şi o traducere în limba română, îmi permit să trec aici în revistă principalele probleme ridicate de Belting în studiul său.
Das Ende der Kunstgeschichte? ne conduce printr-o analiză foarte complexă a siuaţiei... citeste mai mult
#Filozofie
Petre Anghel – Cultură şi interculturalitate |
Ultima apariţie editorială a lui Petre Anghel este un volum introductiv în problematica relaţiilor interculturale şi a modului în care acest tip aparte de cunoaştere – interculturalitatea – ne modelează lumea. Aceasta este de fapt şi trăsătura distinctă a cărţii, anume faptul că pune probleme generale ale colectivităţii umane în contextul viziunii despre lume (ceea ce în şcolile de filosofie germane a fost numit Weltanschauung) pe care cunoaşterea alterităţii... citeste mai mult
#Articole speciale
Personal, nu cunosc nici o ecranizare ale uneia dintre cele mai negre perioade din istoria modernă a României, şi anume momentul instalării totalitarismului cu chip comunist. Să fi fost un subiect prea sensibil, poate că arhivele au fost secretizate, poate că au lipsit iniţiativa şi curajul, e dificil de găsit un motiv pentru liniştea aşternută peste un moment atât de dereros. O pânză de păianjen ţesută din ignoranţă activă şi uitare acoperă treptat nebunia unor oameni care au spus “NU” în faţa tiraniei impusă cu pistolul la tâmplă. În fapt, e foarte posibil ca... citeste mai mult
#Sociologie/Antropologie
David Le Breton – Antropologia corpului şi modernitatea|
De unde începem şi unde ne terminăm? Omul pare să fie acel zero nodal răstignit pe cadrul cartezian. Pe o linie este repertoriul relaţiilor dintre viaţa a interioară şi relaţia cu semenii; pe cealaltă se află talgerele care măsoară raportul dintre material şi absolut.
O trăsătură a modernităţii, dacă tot am adus vorba de cartezianism este separarea obiectelor de fenomene ; subiectului de verb, cauzelor de consecinţă şi corpului de persoană. Cel puţin aşa... citeste mai mult
