#Politologie
Mihai Dragoş Hotea – Conflicte rasiale. O perspectivă geopolitică a lumii în care trăim|
Ce este o hartă? Definiţia clasică pe care un profesor de geografie în liceu m-a pus să o repet de cinci ori statua că harta este o reprezentare planică a unor obiecte reale, respectând proporţiile dar redată abstract prin semne convenţionale. Pe măsură ce acumulăm experienţa vieţii ne dăm seama că, în fapt o hartă este un compromis între istorie şi geografie. Un echilibru între abrevierea unui peisaj şi rezumatul unei conjuncturi. Mai puţin preţios zis,... citeste mai mult
#Politologie
Iulia Motoc, Şerban Filip Cioculescu – Manual de analiză a politicii externe|
Se poate pune problema de ce într-o ţară cu atât de mulţi analişti şi comentatori politici mai este nevoie de politologi şi de un demers ştiinţific aferent. Românul pare să se fi născut animal politic într-un măsură chiar mai mare decât cea acceptată de Aristotel. Pentru acesta, calitatea deplină de zoon politikon aparţinea doar unei suprapături subţiri de atenieni aflate peste femei, sclavi şi masa flotantă a metecilor.
Cu o altă rezervă... citeste mai mult
#Istorie
Alex Mihai Stoenescu – Istoria loviturilor de stat în România. Eşecul democraţiei româneşti|
Istoria ca datorie
Etosului naţional românesc îi place să afirme o susţinută înclinaţie spre istorie. Cu alte cuvinte, ceea ce ne spunem noi nouă înşine este cât de mult ne place istoria ca întăritor al discplinei noastre zilnice de a urma tradiţia. Spre deosebire de Occidentul materialist care nu face decât să trăiască momentul, dimensiunea românească a existenţei nu este ea însăşi decât sub specie aeternitatis. Într-o... citeste mai mult
#Sociologie/Antropologie
David Le Breton – Antropologia corpului şi modernitatea|
De unde începem şi unde ne terminăm? Omul pare să fie acel zero nodal răstignit pe cadrul cartezian. Pe o linie este repertoriul relaţiilor dintre viaţa a interioară şi relaţia cu semenii; pe cealaltă se află talgerele care măsoară raportul dintre material şi absolut.
O trăsătură a modernităţii, dacă tot am adus vorba de cartezianism este separarea obiectelor de fenomene ; subiectului de verb, cauzelor de consecinţă şi corpului de persoană. Cel puţin aşa... citeste mai mult
#Articole speciale
Cineva mă acuza că am păreri incalificabile despre alte rase şi culturi. Alţi prieteni îmi reproşau că sunt dimpotrivă, prea liberal, prea blând, că “latru mai mult decât să muşc”, că mă pierd prea mult în marasmul eufemismelor în loc să scrijelesc cu dalta în granit.
Fără a mă compara cu scepticul din Răşinari am simţit dintotdeauna, ca şi Cioran, voluptatea de a privi un lucru din mai multe colţuri fără a mă putea decide pentru un verdict. Târziu de abia m-am regăsit. Aşa cum râul îşi adună afluenţii tot astfel şi eu mi-am adunat influenţele pentru... citeste mai mult
#Politologie
Parag Khanna – Lumea a doua. Imperii şi influenţă în noua ordine globală|
Un Custine al începutului de secol XXI; un Hermann Keyserling mai mult interesat de socioeconomie decât de psihologia naţiunilor sau un Toynbee epurat de consideraţii religioase, Parag Khanna întregeşte cu numele său bogăţia perspectivelor asupra lumii cu care piaţa livrescă ne-a bombardat din 1990. După Amartya Sen şi mai nou Fareed Zakaria, Parag Khanna este o a treia mare voce indiană care oferă o alternativă la diferitele teoretizări occidentale,... citeste mai mult
#Politologie
Raymond Aron – Opiul intelectualilor|
Ceea ce îi datorez lui Raymond Aron este faptul de a mă fi sustras tentaţiilor oricăror soluţii radicale deferindu-mă scepticismului. Paria a cărturimii franceze în timpul Războiului Rece fie datorită anti-comunismului fie nesolidarizării totale cu mişcarea gaullistă sau cu vreun alt partid politic, astăzi Aron pare o figură mai degrabă marginală într-o ţară cu o clară tradiţie francofonă. Fapt nescuzabil... citeste mai mult
