Bhopal – cel mai mare dezastru al lumii industriale
Astăzi, când Golful Mexicului este plin de petrol, mass-media acordă infinit mai puţină atenţie amintirii de la Bhopal. Lăsat cumva în penumbră de Cernobâl şi de alte evenimente care au umplut deceniul nouă al secolului XX, dezastrul de la Bhopal rămâne un sigiliu neşters în memoria multor indieni. În noaptea de 2 spre 3 decembrie 1984, în oraşul indian Bhopal, sediul concernului indo-american Union Carbide India Limited (UCIL)- fabrică de pesticide, are loc o scurgere de gaz. Intrarea apei într-un container cu metil izoaceanat produce un nor care îmbibă întreaga localitate. Cifra oficială a victimelor s-a ridicat la 3800 de morţi. Cea neoficială, furnizată de echipele de intervenţie trece de 15.000. Dacă iniţial guvernul indian cere o daună de 3 miliarde firmei americane, ulterior plata se reduce la nici 450 milioane dolari. Cifră destul de importantă, am putea spune în cheia unei morale minimale. Împărţită însă la nevoile oamenilor din regiune, suma înseamnă doar câteva sute de dolari per capita. O despăgubire infimă pentru nevoile unei comunităţi obligată să traiască de peste 25 de ani într-un mediu deosebit de toxic. În luna iunie, anul curent, guvernul indian a condamnat opt responsabili indieni la o pedeapsă simbolică răscumpărabilă prin cauţiune. Şeful de atunci al Union Carbide India Limited (preluată în 2002 de Dow Chemicals), Warren Anderson este considerat un bătrân senil de 90 de ani care nu mai poate suporta rigorile unui tribunal. În anii ‘90- 2000 fusese identificat într-o vilă luxoasă în care trăia discret. Cazul Bhopalului este doar o notă mai înaltă din portativul industrializării forţate ; portativ a cărui cheia-sol pare să fie de multe ori doar profitul. Mii de Bhopaluri se află neştiute şi neaduse de mass-media vocilor publicului. Cazul Roşia Montana de la noi (fără a se ridica la drama din 1984) ar trebui să ne facă să reflectăm mai bine cui încredinţăm sănătatea în numele presupusei bunăstări.
Scrisă de Silviu Petre
Related posts:
