#Articole speciale
Când aud sintagma „om de cultură” mă pregătesc deja să înghit lemne discursive. La noi omul de cultură este cel care nu citeşte Platon sau Kant, Sofocle sau Thomas Mann, nu mai ştie matematică sau fizică, nu ascultă Palestrina sau Anton Bruckner, dar citeşte presa culturală naţională, din care Atlantida spiritului s-a scufundat în oceanul unei uitări originare.
Îşi da cu părerea despre epoci şi genii, despre adevăr şi rost, în intervenţii egale cu nişte firmituri în raport cu banchetul fabulos al istoriei. „Oamenii de cultură” sunt cei care se admiră... citeste mai mult
#Articole speciale
Isterie în târg: cultura moare, dar nu predă. Sub auspiciile depresionare ale unei toamne ceţoase, nişte minţi poate nu la fel de înceţoşate, dar cam rătăcite, sugerează printr-un docoment oficial înlocuirea mobilierului (şi expoziţiei) existent la Muzeul Ţăranului Român, odată cu terminarea lucrărilor de consolidare care se preconizează anul viitor. Imediat după apariţia docomentului cu pricina, cu uluitoare repezeală, piariştii Muzeului pornesc o petiţie – ah, salvatoarele petiţii! – prin care să atragă atenţia opiniunii publice asupra nedreptăţii ce stă... citeste mai mult
#Articole speciale
Trebuie sã constat cã Omul recent, carte admirabilã, dureroasã în precizia ei, are şi douã fragmente şubrede, la care Patapievici ar fi putut foarte bine sã nu recurgã, pentru cã tezele lui erau deja suficient de solide şi aşa. Din contrã, aventurarea pe un teritoriu necunoscut, în care îi lipsesc şi cele mai vagi repere (hinduismul vedic şi metafizica lui René Guénon), aduc cititorului informat un gust neplãcut. Redau mai jos fragmentele 149 şi 150, pe care le voi comenta la final.
…………………………………………………………..
Fragmentul... citeste mai mult
#Articole speciale
Contrar aşteptărilor, obiectul demersului de faţă nu îl constituie materializarea iudaică a Fiului, respectiv Iisus, ci întruparea să elenică, Herakles nebiruitul. Fiu al divinului Zeus, al stăpânului lumii văzute şi nevăzute, al Cosmocratorului olympian, Herakles face parte dintr-o categorie esenţială în contextul spiritualităţii indo-europene: arhetipul Eroului. Aceasta tagmă simbolizează omul care, animat de “focul” interior, “foc” devorator şi mistuitor, reuşeşte să atingă propria-i deificare, o ascensiune către Olymp. S-ar putea sugera faptul că Eroul, spre... citeste mai mult
#Articole speciale
Undeva în volumele sale de fragmente, Pascal Quignard defineşte postmodernitatea ca o modernitate care nu mai crede în nimic, nici măcar în ea însăşi. Cum l-am putea contrazice? Ce nu spune el, şi este uşor de văzut pentru cine se sustrage aflării-în-poezie care justifică prea ades textele acestui autor, e că postmodernitatea posedă, spre condamnarea ei, o luciditate de etaj inferior, cu iz contabilicesc, de sorginte diabolică, în absenţa căreia avântul modern putea vâna ingenuu la idealuri. Pornind de la aceeaşi luciditate infernală, vom risca şi noi o definiţie: postmodernitatea... citeste mai mult
#Articole speciale
Fiecare experienţã de viaţã a unei foste deţinute politice este o pãrticicã a patrimoniului nostru memorial. Ea trebuie culeasã, transmisã şi în cele din urmã analizatã. Este ceea ce urmeazã sã fac prin intermediul acestui articol la un nivel foarte sumar însã [1].
În urmã cu patru ani începeam o cercetare despre memoria fostelor deţinute politice în timpul comunismului. Am intervievat în aceastã perioadã de timp mai multe doamne, unele intrate aproape adolescente în închisoare, altele ajunse acolo deja mame. Deşi poveştile lor de viaţã se aseamãnã întrucâtva,... citeste mai mult
#Articole speciale
[Citeşte partea I a studiului aici]
O demonstraţie similară, ignorată de Hastings, a construit Colette Beaune, pentru cazul Franţei, în The Birth of an Ideology: Myths and Symbols of Nation in Late-Medieval France. Concepându-şi cercetările ca pe un studiu al unei ideologii, Beaune notează că ceea ce e important pentru o ideologie e capacitatea de a “genera fidelităţi”. Departe deci de a fi doar un studiu imagologic, excursul lui Beaune priveşte modul în care conştiinţa naţională a informat structurile mitice, religioase şi politice ale Franţei medievale. Conştiinţa naţională... citeste mai mult
