#Filozofie
Bertrand Russell – The Autobiography of Bertrand Russell|
Singura noastră scăpare este că Bertrand Russell undeva pe la mijlocul vieții a încetat să fie om și a devenit o instituție; altfel viața lui ne-ar eclipsa piticile noastre sălășluiri ireversibil și până la frustrare. Autobiografia lui Russell trebuie citită deci cu detașarea cu care unii oameni se uită la Formula 1. Însă aș sprijini ideea unui pas în plus cu privire la Russell, deși aș avertiza că ce urmează ține de un simț personal și nimic altceva sau peste. Ceea ce aș adăuga e asta: din moment ce... citeste mai mult
#Filozofie
Rudolf Carnap – Vechea și noua logică|
Volumul editat acum un deceniu de Alexandru Boboc serveşte şi în prezent drept o lectură obligatorie pentru oricine doreşte să se familiarizeze cu ideile de bază ale Cercului de la Viena şi, extrapolând, cu filosofia analitică în general. Cu toate că „era logică” anunţată în prima jumătate a secolului XX a beneficiat de repetate branding-uri şi rebranding-uri de-a lungul timpului, misiunea unei analize logice a limbajului îi rămâne caracteristică în aproape orice ocurenţă până în timpurile noastre.
Deşi este o colecţie... citeste mai mult
#Filozofie
Abraham Moles – Psihologia kitsch-ului |
Omul-kitsch
Astăzi, există tendinţa de a vedea în toate un kitsch, chiar şi în noi. Totuşi, cum aminteşte Matei Călinescu în „Cinci feţe ale modernităţii“, nu putem vorbi de kitsch dincolo de latura estetică a lucrurilor: termenul „se poate aplica în sens peiorativ arhitecturii, peisagisticii, decoraţiilor interioare, mobilierului, picturii şi sculpturii, cinematografiei şi programelor tv, muzicii, literaturii şi, virtual, oricărui lucru supus judecăţii de gust“. Aşadar, de la Zaraza... citeste mai mult
#Filozofie
Abraham Moles – Psihologia kitsch-ului |
„O fărâmă de bun-gust în plină lipsă de gust, artă în urâciune, o rămurică de vâsc agăţată de lampa dintr-o sală de aşteptare, … acesta este kitsch-ul, viciu ascuns, viciu călduţ şi dulceag, dar cine poate trăi fără vicii?“ (Abraham Moles)
„Kitsch“ este un cuvânt atât de folosit astăzi, aplicat atâtor obiecte, situaţii, producţii culturale – ba chiar şi oamenilor, stilurilor sau comunităţilor –, încât cu greu îi mai putem desluşi esenţa. Deşi este un substantiv,... citeste mai mult
#Critice
Lev Șestov – Apoteoza lipsei de temeiuri|
Un gânditor rus existenţialist din cercul lui Nikolai Berdiaev, controversat şi imprevizibil (fiind ba revoluţionar în gândirea juridică, ba pledând pentru renunţarea la raţiune şi metafizică, ba nihilist, ba puternic influenţat de teologia martirajului), admirat de nume precum D.H.Lawrence şi George Bataille, Lev Şestov este greu de cuprins în totalitate. Lipsa de coerenţă internă este unul dintre principalele reproşuri care i se aduc scriiturii sale.
Nu de puţine ori, lucrările sale se contrazic şi recontrazic la interval... citeste mai mult
#Filozofie
Karl Popper – La connaissance objective|
Să începem prin a pune deoparte câteva deziluzii. Întâi: filosofia cunoașterii este oricum numai nu utilă; oricum numai nu practică, în sensul dur al termenului. Evident, output-ul filosofiei cunoașterii este de maximă importanță. De fapt, acestuia din urmă îi pricepem cu adevărat locul doar când ajungem să realizăm că e inevitabil pentru (și, într-un sens, una cu) ce facem atunci când facem ceva. Să-i spunem ușor grosier Teorie și să concludem, dezamăgind câțiva marxiști, că inevitabilă cum e ea pentru Praxis... citeste mai mult
#Filozofie
Karl Popper – La Quête Inachevée|
După aprecierea mea, doar doi oameni și-au scris secolul trecut autobiografia intelectuală și a contat: Bertrand Russell și Karl Popper. Dacă zdrobim în bătaie această măruntă informație, se poate pleca într-o călătorie uriașă, de durere și de jale, pe brâul-popii: Unde e filosofia ca sistem? Unde e filosoful ca profesie? Unde sunt întrebările mari? Cine le-a rezolvat?
Clovneria din aşa întrebări nu are legătură cu eventualele răspunsuri. Ci cu sonoritatea de-a gata prăpădită a interogației în sine. Nu poți – din păcate... citeste mai mult
