#Articole speciale
[Citește partea I aici]
Satul românesc poate supravieţui schimbului de generaţii şi ordinii globale în care trăim, nu însă şi cultura populară, care este o realitate spirituală, nu teritorială. Aşa cum scria Ernest Bernea încă din 1942 în lucrarea „Civilizaţia română sătească“,„satul de azi nu mai este o realitate organică echilibrată, ci una intrată într-un puternic proces de destrămare (…). Vechea aşezare a satului cu toate orânduirile sale se schimbă astăzi năzuind către o aşezare de tip modern. Activităţile, formele, întreaga structură socială... citeste mai mult
#Articole speciale
Motto: „Lumea noastră e lumea cea adevărată,
e lumea bună, cu oameni şi pomi înfloriţi…“
Dintre privirile aruncate nouă înşine ca popor, „Spaţiu, timp şi cauzalitate la poporul român“ este probabil cea mai originală, complexă şi documentată lucrare. Spre deosebire de viziunea istorică şi caracterologică a lui Dumitru Drăghicescu sau de cea filosofică a unor Lucian Blaga, Mircea Vulcănescu sau Constantin Noica, autori care au dedus ethosul românesc din poezia cultă şi populară sau din studiul limbii populare, Ernest Bernea împleteşte filosofia şi sociologia... citeste mai mult
#Articole speciale
De ceva vreme, suntem asaltaţi, întâi pe posturile de televiziune apropiate puterii, B1 şi TVR, apoi şi pe celelalte posturi, de reclamele agresive la proiectul minier de la Roşia Montană. „Mincinoase“ sau nu, ele se dovedesc „înduioşătoare“: iată un bătrân frângându-şi mâinile a suferinţă pentru viitorul copiilor şi al comunităţii, conjurându-ne şi înconjurând munţii, într-un gest larg şi patetic: „La ce bun atâta bogăţie, dacă oamenii n-au ce munci?“. Sloganul acestei campanii publicitare, evocând sinistrul „Noi muncim, nu gândim!“, îi pune... citeste mai mult
#Altele
Ilf și Petrov – Atitudine dispreţuitoare faţă de stomac|
Distinşii analişti şi politologi se înşală când pun relaţiile tensionate dintre Rusia şi România pe seama vitregiilor istorice. Antipatia ruşilor faţă de noi trebuie căutată în romanele umoriştilor Ilf şi Petrov. După cele aproape 800 de pagini savuroase din „Douăsprezece scaune“ şi „Viţelul de aur“, cu peripeţii şi întorsături neaşteptate, iată-l pe Ostap Bender ajuns, într-un sfârşit, la graniţa cu România, împodobit cu aur şi bijuterii sub şuba-i... citeste mai mult
#Sociologie/Antropologie
Alexandru Brăduț Ulmanu – Revoluția Facebook în spațiul social|
Citește partea I aici.
Probabil nu sunt primul care observă o legătură între revoluţia în comunicare introdusă de Internet şi o lucrare esenţială pentru înţelegerea democraţiei, „Sfera publică şi transformarea ei structurală“, de Jürgen Habermas. Filosoful şi sociologul german descrie cum, în secolul al XVII-lea, se dezvoltă în interiorul sferei private o reţea densă a comunicării publice, alcătuită dintr-un public de cititori şi burghezi. Luând naştere... citeste mai mult
#Sociologie/Antropologie
Alexandru Brăduț Ulmanu – Revoluția Facebook în spațiul social|
Primul lucru care m-a surprins atunci când mi-am făcut cont pe Facebook a fost că nu poţi evalua un conţinut sau o pagină decât prin „like“. Nefiind obişnuit cu „social media“, mi s-a părut restrictiv şi nedemocratic să nu-ţi poţi exprima dezacordul faţă de o opinie sau antipatia faţă de cineva. Apoi, m-am gândit că scopul acestei platforme este să creeze reţele stabile de oameni, bazate, evident, pe afinităţi şi idei comune, nu pe divergenţe. Butonul „like“... citeste mai mult
#Sociologie/Antropologie
François Brune – Fericirea ca obligaţie. Eseu despre standardizarea prin publicitate |
„Pentru ca viaţa întreagă să se reducă la plăcere, e nevoie ca persoana întreagă să se închidă în suprafaţa ei sensibilă: bărbatul, femeia modernă nu mai sunt nici măcar corp, sunt epidermă.“ (François Brune)
Publicitatea nu ne oferă lucrurile, ci plăcerea lucrurilor. Deşi glorifică obiectele, adevăratul ei „produs“ este „omul consumat“, pentru care viaţa întreagă se reduce la plăcere. Costin Popescu aminteşte cum „caracterul... citeste mai mult
