#Articole speciale
O privire critică asupra principiilor de politică externă ale neoconservatorismului american
I. Scurtă istorie a mişcării neoconservatoare, evoluţie şi principii de politică externă
a) Evoluţie istorică
Deşi mişcarea îşi are originea în anii 1930, evoluând ca un proiect evreiesc cu un caracter radical fondat de Max Shactman, evreu ce a emigrat din Polonia în New York, şi mentor al mult mai cunoscuţilor membrii ai mişcării precum Irving Kristol, Daniel Bell, Irving Howe, Nathan Glazer sau Daniel Patrick Moyhihan, denumirea de ,,neoconservator’’ a fost popularizat prin... citeste mai mult
#Filozofie
Invitat la conştiinţe.ro : Prof. Dr. Gheorghe Ceauşu |
Orice obiect fizic care opune o rezistență poate fi considerat corp. Dar pe noi ne interesează corpul omenesc, pentru care se mai folosește și cuvântul trup.
Rădăcina dimensiunii enigmatice a omului este co-existența indestructibilă a materiei cu spiritul. Și dacă procedăm la o disociere de jos în sus a ființării omului, el se prezintă ca materie, suflet și spirit. Alcătuirea fiecărui individ uman este o proporție a acestora care îi delimitează identitatea. Tot așa, pornirile spre bine și rău, ordonate în parte... citeste mai mult
#Critice
Ni s-a tot spus, în ultimii 20 de ani, că România are nevoie de modele. România are nevoie de adevăr, nu de modele. România are nevoie de icoane, adică de ferestre către adevăr, nu de modele. Din 1945 încoace, românilor li s-au oferit doar modele, fotomodele, manechine politice, păpuşi: lideri de carton, guru de plastic, siluete intelectuale proiectate pe pereţii peşterii. Caracteristic (foto)modelului e faptul că îţi vinde ceva. Caracteristic icoanei e faptul că mărturiseşte. (Foto)Modelul îţi ia ochii. Icoana îţi curăţă, şi astfel îţi redă, privirea. (Foto)Modelul... citeste mai mult
#Articole speciale
Partea a III-a
Cartea de față este una de antropologie culturală și în ea se conturează un vis, visul lui Dan Puric. El visează nu numai pe scenă, ci și în scris. În visul acesta – căci să nu uităm, există o sintagmă foarte circulată, și anume „visul american”, pe care Mircea Eliade a înțeles-o ca mit al mentalității americane, adică „mitul progresului infinit” – se portretizează un tip de om așa cum ar trebui să fie. În felul acesta, visul la care ne referim ne apare ca o speranță luminoasă pusă în fața unei populații amnezice. Acest model este afirmativ,... citeste mai mult
#Articole speciale
[Partea a II-a]
De aceea eu susțin că Dan Puric este deosebit de complex și foarte necomplicat. Actoria este profesia lui de bază (dacă actul de a crea poate fi considerat o profesie), dar el este cu mult mai mult decât atât. Prin discursul său teoretic, verbal și în scris, dar și prin creația lui artistică, acestea având o unitate și fiind complementare ca limbaj, se instituie, se prezintă ca un asanator de reziduri mai vechi sau mai recente, din perspectiva ortodoxiei răsăritene, pe calea asumării integrale a trecutului, dar cu discernământ. Obiectivul lui principal, sau... citeste mai mult
#Articole speciale
Publicăm mai jos, in extenso şi în exclusivitate, varianta completă a postfeţei cărţii Despre omul frumos, de Dan Puric, semnată de prof. univ. dr. Gheorghe Ceauşu.
Motto: „Nu trebuie să ne refugiem din viaţa activă în viaţa contemplativă, nici invers, ci să ne situăm între amândouă, trăindu-le alternativ, să fim în amândouă la noi acasă, să ne împărtăşim din amândouă”. (Herman Hesse, Jocul cu mărgelele de sticlă, Ed. pentru Literatură Universală, Bucureşti, 1969, p. 226)
Dan Puric nu a apărut din senin. El este un produs, în primul rând, al... citeste mai mult
#Articole speciale
Partea a II-a
Capitalismul de tip „laissez-faire” este un sistem mereu invocat, dar care nu a existat niciodata
Ovidiu Hurduzeu : Unii intelectuali romani obiecteaza ca distributismul nu este o doctrina economica reala, ci doar expresia unei melancolii starnite de un trecut romantic, agrar si preindustrial. Exista voci foarte influente care sustin ca distributismul este, ca majoritatea ideilor referitoare la „a treia cale”, o forma de fascism care nu permite dezvoltarea unei „societati deschise” si care poate genera „tribalism etnic”, politici reactionare, inapoiere... citeste mai mult
