#Creştinism
Autor: Arşavir Acterian
Rating:
“Nu ştiu de ce lupta minoră şi materială pentru existenţă smulge aplauze, în timp ce o luptă straşnică pentru descifrarea enigmelor apare detestabilă, în orice caz ridicolă şi donquijotească.”
Deocamdată, avem patima derizoriului. Înfricoşător învecinată cu ignoranţa activă, cea pe despre care Goethe spunea că este cea mai periculoasă. Adică persistenţă în ne-cunoaştere şi blazare. Ţelul se pare că este că pura (con)vieţuire, un soi de biologie sedusă de ea însăşi. Cam trist şi făr’ de perspectivă (ontologică).... citeste mai mult
#Istorie
Autor: Jacques Le Goff, Marc Ferro
Rating:
Explicarea jucăuşă a problemelor importante, a istoriei de pildă, convertirea limbajului de specialitate în dialectica lejeră a lucrului „pe înţeles”, a lămuri nepretenţios esenţialul, iată un demers nu dintre cele mai uşoare. Plusul de accesibilitate ne poate tenta să apreciem mai puţin decât se cuvine efortul autorului angajat în asemenea direcţie. Bunăoară, a povesti că Hitler e crud, capitalismul e miraculos, pacea e dezirabilă şi evreii nu mai trebuie răniţi pare la îndemână, neproblematic.
Un prim indiciu: autorul.... citeste mai mult
#Istorie
Autor: Sorin Adam Matei
Rating:
D-ta voieşti ca neamul acesta să-şi scuture haina de pigmeu pe care o poartă de atâta amar de vreme şi să se îmbrace în straie de împărat?” Corneliu Zelea-Codreanu, într-o scrisoare adresată lui Emil Cioran.
“Cine pe cine conduce?” este o întrebare de care depinde sănătatea şi, în ultimă instanţă, bunăstarea oricărei societăţi. Bineînţeles, recenta democraţie serveşte, încă din etimologia cuvântului, un răspuns foarte liniştitor, deşi defectuos, la o privire mai atentă. Faptul că „poporul conduce” provoacă spectaculoase... citeste mai mult
#Istorie
Autor: Traian Ungureanu
Rating:
Pe bună dreptate, istoria ne sperie. Cea adaptată didactic şi prezentată fără loc pentru mistere este inteligibilă şi prietenoasă. Adevărata istorie, sau mai exact, ideea că adevărata istorie ne scapă, că locurile ei tainice şi relevante fug cumva de noi, este greu de consimţit. Traian Ungureanu propune prin studiul Încotro duce istoria României o denegare curajoasă a liricului şi miticului cu care învăluim trecutul, un flanc de contraatac împotriva resemnării istorice.
Efectul acestei resemnări este o concluzie nesănătoasă conform căreia... citeste mai mult
#Articole speciale
[Citeşte partea I a studiului aici]
O demonstraţie similară, ignorată de Hastings, a construit Colette Beaune, pentru cazul Franţei, în The Birth of an Ideology: Myths and Symbols of Nation in Late-Medieval France. Concepându-şi cercetările ca pe un studiu al unei ideologii, Beaune notează că ceea ce e important pentru o ideologie e capacitatea de a “genera fidelităţi”. Departe deci de a fi doar un studiu imagologic, excursul lui Beaune priveşte modul în care conştiinţa naţională a informat structurile mitice, religioase şi politice ale Franţei medievale. Conştiinţa naţională... citeste mai mult
#Articole speciale
Publicăm mai jos studiul lui Mircea Platon – Naţiunea în istoria europeană: realitate premodernă sau invenţie modernă?, publicat în volumul Cine ne scrie istoria? (Timpul, 2007). Pentru a uşura lectura, am eliminat unele note de subsol, menţionând la finalul articolului lucrările citate de autor. Sublinierile cu aldine îmi aparţin. (S. Man)
Am observat că, în ultima vreme, a început un nou asalt împotriva ideii de naţiune cu argumente dintre cele mai “filologice”, “politologice” şi “fiziologice”. La argumentele istorice nu se uită, ca de obicei, nimeni. În... citeste mai mult
#Istorie
Autori: Silviu B. Moldovan, Cristina Aninescu (CNSAS)
Rating:
Dacă ne referim în genere la studiul comunismului, nu văd nimic nepotrivit – şi îmi pare just să afirm asta înainte de a discuta, chiar şi pe scurt, studiul celor doi membri CNSAS – în transferul de „greutate” între istoria perioadei şi istoriografia ei. Dacă multe documente au „fugit”din ţară odată cu retragerea consilierilor sovietici în 1964, cele pe care arhiva Consiliului le păstrează merită întreaga noastră atenţie, s-o numim de tip euristic. Nu este un patetism, cred, a afirma că parte din adevărul... citeste mai mult
