#Recomandări conştiinţe.ro
cu: Anthony Hopkins, Alec Baldwin. Regia: Lee Tamahori |
Florentin Cristian: Omul a deprins, încă de acum câteva mii de ani, toate cele trebuincioase pentru a trăi ca un stăpân – unul bun – în mijlocul naturii. Pentru câteva milenii, el a trăit doar din priceperea sa: agricultură, creşterea animalelor, olărit, ţesătorie, pescuit şi vânătoare. Apoi, treptat, în doar câteva generaţii, revoluţia ştiinţifică şi tehnologia l-au decalificat, priceperea trecând de partea diferitelor structuri moderne, iar el a rămas cu iluzia puterii pe care ţi-o dau banii sau previzibilitatea.... citeste mai mult
#Politologie
Eurasianismul, pan-ideea etnosului mesianic|
Arătam in prima parte că viziunea lui Dughin nu e una nouă, că geopoliticianul rus insistă pe ideile clasice ale lui Mackinder, Haushofer și Carl Schmitt. De aici, accentuarea nedumeririi legate de posibilitatea scrierilor originale în geopolitică. Dughin răspunde indirect și încurajator acestei interogații. Pentru că fără să încerce să fie original, Dughin reușește totuși performanța de a fi astfel. Originalitatea geopoliticianului rus provine mai puțin din fondul de idei pe care-l are la dispoziție – clasicii occidentali... citeste mai mult
#Politologie
România privită de la Moscova
În urmă cu ceva vreme, cineva (se) întreba dacă în perimetrul teoretic al geopoliticii, apropriat de perspectiva clasică, mai e loc pentru idei noi. După parcurgerea cărții lui Dughin suntem tentați să răspundem că nu. Edificiul geopolitic ridicat de Dughin este ranforsat îndeosebi cu ideile clasice ale lui Halford Mackinder, Karl Haushofer, Carl Schmitt ș.a. Geopoliticianul rus aduce o serie de corecturi geopoliticii clasice, în acord cu actualul context internațional, care reconfigurează formulele puterii vehiculate de perspectiva tradițională.... citeste mai mult
#Creştinism
Mircea Vulcănescu – Dimensiunea românească a existenței. Despre actualitatea identitară, cu autori vechi |
Recenzia ce distila cu ceva vreme în urmă un text vulcănescian în care era discutat rostul tinerelor generații făcea referire (și) la lumea valorilor românești, o ordine absolută, țâșnită din ADN-ul spiritual al neamului românesc. Care îi era vehicul și împlinitor în istorie. Poate părea anacronică o discuție despre popoare și rolul istoric al acestora într-o arhitectură politico-economică în cadrul căreia se vorbește mai degrabă de minorități... citeste mai mult
#Filozofie
Mircea Vulcănescu – Tânăra generație. Crize vechi în haine noi. Cine sunt și ce vor tinerii români?|
Interogații existenţiale
V-aţi gândit vreodată la posibilele înţelesuri ale generaţiei? Dar la generaţia din care faceţi parte, v-aţi gândit? În primul caz interesul ar fi, să spunem, ştiinţific. Aţi încerca să definiţi, dintr-o perspectivă sociologică, psihologică, istorică etc., generaţia. Aţi conceptualiza. În a doua situaţie, privirea-i diferită. Părăsiţi raportarea la obiect din afara lui, pentru a vă situa înlăuntrul lui. Situaţie posibilă... citeste mai mult
#Sociologie/Antropologie
Atitudinea faţă de muncă a apuseanului din Evul Mediu târziu era concentrată în zicerea Laborare est orare. De altfel, munca cu finalitate religioasă a însemnat piatra unghiulară a sistemului agricol apusean organizat de Sf. Benedict (Toynbee, 1997).
Schimbarea operată de creştinismul apusean în semnificaţiile atribuite muncii, mai cu seamă de înfăţişarea protestantă a acestuia, poate fi echivalată cu o revoluție. Sintagma Laborare est orare marca despărțirea de antichitate în planul filosofiei muncii. ,,Această concepţie se diferenţia într-un mod revoluţionar de concepţia... citeste mai mult
#Articole speciale
Am scris anul trecut despre Nae Ionescu într-un text dedicat unei cărţi, probabil cea mai cunoscută a lui Mihail Sebastian, a cărei notorietate a fost asigurată mai puţin de textul propriu-zis, excepţional altfel, cât de cuvântul introductiv. Mă refer la De două mii de ani. Remarcam atunci nu doar curajul lui Sebastian de a plasa în anticamera cărţii sale prefaţa virulentă a Profesorului, socotită sursa avalanşei de critici ce-au ciuruit, de-atunci, necontenit gândul autorului, ci mai ales eleganţa cu care maestrul era descris de fostul discipol, în pofida suferinţei pricinuite.... citeste mai mult
