Copiii de la Cighid
Fiindcă mintea omului e scurtă, pentru mulţi amintirea comunismului se reduce la cozi interminabile la alimente, penurie şi festivităţi fastuoase. Mie (fiind născut în 1980) acea perioadă îmi evocă tejgheaua de la alimentara de unde uneori luam pâine pe cartelă (jumătate de pâine pe zi de persoană era raţia pe atunci în Bacău), care era atât de înaltă încât trebuia să ridic mâna ca să mă observe vânzătoarea.
Din amintirile mele despre comunism lipsesc culorile, străzile şi blocurile nefiind împodobite cu reclame ca astăzi. Chiar şi televizorul, ghemuit într-un colţ al sufrageriei şi mai tot timpul tăcut, era de un cenuşiu trist.
Probabil că, pentru mulţi, asta a însemnat comunismul. Şi, în sărăcia fără speranţă a zilei de azi, ajung să spună că “se trăia mai bine” pe vremea cizmarului din Scorniceşti. Dar uită ceva. Că, dincolo de neajunsurile vieţii cotidiene, comunismul a fost un regim criminal! Nu cozile au făcut din el un totalitarism, ci faptul că un partid, o mână de oameni, îşi aroga adevărul, cunoaşterea şi dreptul de a decide asupra destinului fiecăruia. Nu exista adevăr în afara marxismului, cunoaşterea era cenzurată începând cu manualele şcolare, iar omul aşa cum îl gândim noi astăzi pur şi simplu nu exista! Ideea de cetăţean liber, care nu trebuie să dea socoteală pentru atitudinile, gândurile şi opiniile sale, sau care decide singur asupra traseului său profesional ori asupra numărului de copii pe care şi-l dorea, se încadra în categoria orwelliană de “crimăgândire”. Comunismul avea o viziune funcţionalistă asupra omului. Cetăţeanul trebuia să servească socialismului. El avea drepturi în măsura în care era util.
Dacă însă nu putea munci? Dacă era un copil cu handicap, părăsit de părinţi sau clasat de medici ca fiind “irecuperabil”? Atunci era condamnat la o moarte înceată, chinuită, tăcută, departe de ochii lumii, într-unul din cele mai sinistre lagăre din Europa secolului XX. Imaginile din 1990 cu “lagărul pentru copii” de la Cighid, în care mai mult de jumătate dintre aceştia mureau de foame sau roşi de şobolani, sunt o palmă pentru fiecare dintre noi, un avertisment despre cât de departe poate merge demenţa planificării şi ne arată adevărata natură criminală a comunismului.
Scrisă de Florentin Cristian
No related posts.
Regimurile totalitare devin prin excelenţă criminale. Indiferent de obârşia acestora. Nu au fost singurii: naţional-socialismul, talibanii islamişti, khmerii roşii, absolutismele religioase, chiar şi vechea Spartă.
“un partid, o mână de oameni, îşi aroga adevărul, cunoaşterea şi dreptul de a decide asupra destinului fiecăruia”
Ce e greşit… pe jumătate. “A-şi aroga” este urmat, în română (ca şi în franceză, de unde vine), de “merit, titlu, drept”. Tocmai pentru că înseamnă Nu-ţi poţi aroga nici bicicleta cuiva, nici adevărul, îţi poţi aroga (= atribui nemeritat, samavolnic etc.) dreptul de proprietate asupra bicicletei sau meritul de a deţine adevărul ori dreptul de a stabili ce este şi ce nu este adevărat.
Reformularea mea: un partid, o mână de oameni, îşi aroga meritul exclusiv de a deţine adevărul, cunoaşterea şi dreptul de a decide asupra destinului fiecăruia.
“Tocmai pentru că înseamnă” din textul meu de superînţelept hipercunoscător trebuie, evident, şters. Aşa se-ntâmplă când nu reciteşti.
azi-noapte mă ciondăneam cu nevasta pe problema revoluţiei, „teroriştilor” şi voican voiculescu, azi ce să vezi… deschid tembelizorul şi văd mormintele ceauşeştilor cu voican la telefon. başca mi-am sunat şi un cunoscut simţind că tre să-i zic „la mulţi ani” deşi nu ştiam dacă e sau nu ziua lui de naştere azi. Şi ce credeţi? era… normal…
zgură şi cenzură!
aaa btw… viperele negre…
http://www.youtube.com/watch?v=jCXWYQvvtPY
http://www.okazii.ro/catalog/42770069/VASILE-LOVINESCU-MEDITATII-SIMBOLURI-RITURI.html
Multam pentru observatie. Ai dreptate cu “a-si aroga”, m-am grabit.
Ma bucur ca avem si-un batran la casa. De-o vreme simteam ca scriem numai pt. amicul dhruva.
Cristiane, e rusine ca la 30 de ani sa vii cu fimulete de pe youtube ca sa ne arati tu adevaratele naturi criminale. Palmele trageti-le singur ca doar nu ne-om mîntui la gramada.
Explica-mi de ce ar trebui sa-mi fie rusine cu filmuletul asta. Ar fi trebuit sa fac eu unul de capul meu?
In privinta rusinii, eu ma simt rusinat ca lucrurile aste s-au intamplat in tara mea.
Pentru ca filmuletul e o manipulare care urmareste (si vad ca obtine) crearea unui sentiment de culpabilitate general, sau dezaprobare, daca vorbim de un observator extern.
Apoi, în film apare Ceausescu. Logic ar fi fost sa tragi concluzia ca el a fost criminal, apoi sa extinzi, daca vrei. Sugestia ca doar Ceausescu ainsemnat comunism n Romnia e daunatoare. Din prea mult zel mai plusezi cu acea “adevarata natura criminala”; eu subînteleg ca tu esti acela care stabileste adevarul.
In cele din urma, prin pseudonimul ales, te-am invitat sa faci o analiza a modului în care sunt tratate fiintele umane cu handicap, începînd cu societatea spartana (alta mai devreme ni stiu) si pîna în viitorul apropiat, cînd euthanasia va fi legalizata pentru a diminua efectul crizei sistemului de pensii.
Ca sa pastram proportia faptelor, te invit sa puin ecuatie copiii de la Buchenwald, din Vietnam, Irak , Somailia sau Palestina. Am sa observ ca la Cighid copii n-au fost ucisi, ci neglijati. Li s-a furat mîncarea, caldura si banii alocati tocmai de catre îngrijitoarele care au primit bani de la echipele de filmare.
Filmul face parte din documentarul Decreteii, despre politica natalista a lui Ceausescu si despre interzicerea avorturilor. Cel care a interzis avorturile a fost Ceausescu, deci nu degeaba apare in film, fiindca el a hotarat asta. Sunt de acord ca Ceausescu nu a fost singurul responsabil de ororile din comunism, sub Dej fiind mult mai rau la capitolul asta.
Ma asteptam la un comentariu mai interesant. De exemplu, ce face un regim sa fie “criminal”? Intre o democratie corupta in care esti liber dar mori de foame si un totalitarism in care marea majoritate a oamenilor au hrana si siguranta, dar unii platesc cu viata pentru credintele lor sau pentru un handicap – ce e de ales?
Eu nu stabilesc adevaruri, imi exercit dreptul de a judeca. Daca nici asemenea imagini cu copii scheletici lasati sa moara nu inseamna o crima, atunci chiar ca “totul e permis”.
Chestia cu “li s-a furat mancarea, banii si caldura de catre ingrijitoare” e dubioasa, cred ca-ti dai seama. De unde stii? Nu poti sa acuzi niste oameni cu una cu doua. Si chiar, cum le “furau caldura”??
Referitor la spartani, Buchenwald, Iraq si Somalia – chiar cu astea am ajuns noi sa ne comparam tara?
sa imi fie si mie cu iertare,dar documentarul despre ‘decretei’ este doar o propaganda pentru avort(ma mir ca mai era necesar asa ceva in Romania ,tara care se ia acum la intrecere si cu SUA in privinta numarului de avorturi).ce l-as intreba pe autorul documentarului si pe germanii care au filmat in 1990 acolo este de ce nu le-au intrebat pe respectivele ingrijitoare care erau atributiile lor ,pentru ce erau platite.in mod evident copiii aceia erau tinuti intr-o stare de mizerie absolut strigatoare la cer pentru orice om care ar avea cat de cat un suflet.
in alta ordine de idei ,din documentar ,se desprinde ideea ca respectivii copii,daca nu ar fi existat decretul rau famat ,nu ar fi existat si atunci totul era ok?deci era mai bine sa ii fi omorat cat erau in burta?vedeti cum procedeaza case mai inalte ,nu Somalia,ci SUA:
http://www.nytimes.com/2007/05/09/us/09down.html
revin cu un ultim comentariu,referitor la responsabilitate.din interviul ingrijitoarei nu mi-am dat seama daca dansa considera ca Ceausescu era responsabil sa ii stearga pe copiii aceia la fund sau sa le puna niste cearsafuri pe paturi.de asemeni ,nu stiu daca autorul ‘documentarului’ propagandistic ,atunci cand se pronunta pentru avort, isi asuma responsabilitatea omorarii unei fiinte ca Gianna Jessen,care a supravietuit unui avort(ea fiind copilul ce ‘trebuia’ avortat,daca totul s-ar fi derulat dupa dorinta mamei,si nu dupa voia lui Dumnezeu).uitati-va ,va rog ,cateva minute ,la marturisirea ei si fiti atenti cum se poate transforma un copil ‘handicapat’,hranit cu dragoste.solutia nu e avortul ,ci dragostea si grija de aproapele,lucruri pe care niciun sistem din lume nu ti le poate da ,daca nu le ai in tine.si in mod clar ingrijitoarele cu pricina nu aveau nici dragoste ,nici sentimentul datoriei,nici grija pentru cei mai mici si mai neajutorati.
sa imi fie si mie cu iertare,dar documentarul despre ‘decretei’ este doar o propaganda pentru avort(ma mir ca mai era necesar asa ceva in Romania ,tara care se ia acum la intrecere si cu SUA in privinta numarului de avorturi).ce l-as intreba pe autorul documentarului si pe germanii care au filmat in 1990 acolo este de ce nu le-au intrebat pe respectivele ingrijitoare care erau atributiile lor ,pentru ce erau platite.in mod evident copiii aceia erau tinuti intr-o stare de mizerie absolut strigatoare la cer pentru orice om care ar avea cat de cat un suflet.
in alta ordine de idei ,din documentar ,se desprinde ideea ca respectivii copii,daca nu ar fi existat decretul rau famat ,nu ar fi existat si atunci totul era ok?deci era mai bine sa ii fi omorat cat erau in burta?vedeti cum procedeaza case mai inalte ,nu Somalia,ci SUA:
http://vimeo.com/9200962
imi pare rau , cred ca am copiat fara sa vreau paragraful din comentariul anterior.
Regimul lui Ceausescu era criminal din mai multe puncte de vedere. Nu numai cu copii handicapaţii dar şi cu oamenii care au lucrat la tunelurile subterane secrete ale Casei Poporului. Poate credeţi că bat campii, dar credeţi-mă pe cuvânt, mama (Dumnezeu s-o ierte), a lucrat la întreprinderea Marmura (care a asigurat construirea acestei clădiri) şi a avut colegii care au dispărut în condiţii misterioase, ei au fost împuşcaţi când au finalizat tunele. Nu s-a putut dovedi deoarece au turnat beton peste ei, şi pentru a nu dăuna structurii grandioasei clădirii nu s-au făcut săpături. Nu stiu câţi oameni care au lucrat acolo mai sunt în viaţă, dar cei care trăiesc, şi acum după 21 de ani, le este frică să vorbească. Pe lângă toate acestea au mai fost şi situaţia deţinuţilor politici care îndurau chinuri groaznice prin puşcări, torturaţi şi flămânziţi, unii dintre ei găsindu-şi sfârşitul în oribilele închisori. Eu nu regret astfel de crime. Ruşine celor care regretă regimul comunist ceauşist!