<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
		>
<channel>
	<title>Comments on: Despre începuturile istoriei &#8211; LA CITÉ ANTIQUE&#8230; (I)</title>
	<atom:link href="http://constiinte.ro/despre-inceputurile-istoriei-la-cite-antique-i/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://constiinte.ro/despre-inceputurile-istoriei-la-cite-antique-i</link>
	<description>constiinte.ro - blog de stiinte umaniste si religie</description>
	<lastBuildDate>Tue, 07 Feb 2012 16:02:56 +0000</lastBuildDate>
	<generator>http://wordpress.org/?v=2.9.2</generator>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
		<item>
		<title>By: Despre începuturile istoriei - LA CITÉ ANTIQUE&#8230; (II) &#124; Stiinte umaniste si religie</title>
		<link>http://constiinte.ro/despre-inceputurile-istoriei-la-cite-antique-i#comment-477</link>
		<dc:creator>Despre începuturile istoriei - LA CITÉ ANTIQUE&#8230; (II) &#124; Stiinte umaniste si religie</dc:creator>
		<pubDate>Sat, 27 Dec 2008 05:25:27 +0000</pubDate>
		<guid isPermaLink="false">http://www.bookblog.ro/stiinte-umaniste-religie/?p=642#comment-477</guid>
		<description>[...] [Citeşte partea I aici]Regimul ginţilor nu a fost distrus când a fost pus în faţa regimului cetăţilor. Însă, erau în fond două regimuri diferite. Familia era prea puternică şi prea independentă pentru ca puterea socială să nu simtă nevoia s-o slăbească. “Vechea gintă cu vatra ei unică, cu şeful ei suveran, cu domeniul său indivizibil, se concepe atâta timp cât durează starea de izolare şi nu există altă societate în afara ei. Dar imediat ce oamenii sunt reuniţi în cetate, puterea vechiului şef este inevitabil micşorată; căci în vreme ce el este suveran acasă, este concomitent membrul unei comunităţi; ca atare, nişte interese generale îl obligă la sacrificii şi nişte legi generale îi cer supunerea. În ochii săi şi mai ales în ochii inferiorilor, demnitatea sa este diminuată. Apoi, în această comunitate, oricât de aristocratic ar fi ea constituită, inferiorii contează totuşi cumva, fie şi din cauza numărului lor. [...]</description>
		<content:encoded><![CDATA[<p>[...] [Citeşte partea I aici]Regimul ginţilor nu a fost distrus când a fost pus în faţa regimului cetăţilor. Însă, erau în fond două regimuri diferite. Familia era prea puternică şi prea independentă pentru ca puterea socială să nu simtă nevoia s-o slăbească. “Vechea gintă cu vatra ei unică, cu şeful ei suveran, cu domeniul său indivizibil, se concepe atâta timp cât durează starea de izolare şi nu există altă societate în afara ei. Dar imediat ce oamenii sunt reuniţi în cetate, puterea vechiului şef este inevitabil micşorată; căci în vreme ce el este suveran acasă, este concomitent membrul unei comunităţi; ca atare, nişte interese generale îl obligă la sacrificii şi nişte legi generale îi cer supunerea. În ochii săi şi mai ales în ochii inferiorilor, demnitatea sa este diminuată. Apoi, în această comunitate, oricât de aristocratic ar fi ea constituită, inferiorii contează totuşi cumva, fie şi din cauza numărului lor. [...]</p>
]]></content:encoded>
	</item>
</channel>
</rss>

