Anonimitatea este încă mai imprevizibilă decât celebritatea. Dacă de a doua bănuim când se evaporă, despre prima nu putem cunoaşte ce ascunde. Timp de peste 20 de ani mass-media ne-a zugrăvit Egiptul doar ca expresie culturală şi destinaţie turistică. Astăzi istoria contemporană se răzbună. Vocea le este oferită şi milioanelor de nefericiţi ai ţării piramidelor.
Actuala criză ne întoarce undeva în anii ‘50 când cascada decolonizării, suspiciunea Războiului Rece şi exerciţiile neo-coloniale intoxicau relaţiile dintre Occident şi lumea arabă. Intervenţia... citeste mai mult
Abraham Moles – Psihologia kitsch-ului |
Omul-kitsch
Astăzi, există tendinţa de a vedea în toate un kitsch, chiar şi în noi. Totuşi, cum aminteşte Matei Călinescu în „Cinci feţe ale modernităţii“, nu putem vorbi de kitsch dincolo de latura estetică a lucrurilor: termenul „se poate aplica în sens peiorativ arhitecturii, peisagisticii, decoraţiilor interioare, mobilierului, picturii şi sculpturii, cinematografiei şi programelor tv, muzicii, literaturii şi, virtual, oricărui lucru supus judecăţii de gust“. Aşadar, de la Zaraza... citeste mai mult
Abraham Moles – Psihologia kitsch-ului |
„O fărâmă de bun-gust în plină lipsă de gust, artă în urâciune, o rămurică de vâsc agăţată de lampa dintr-o sală de aşteptare, … acesta este kitsch-ul, viciu ascuns, viciu călduţ şi dulceag, dar cine poate trăi fără vicii?“ (Abraham Moles)
„Kitsch“ este un cuvânt atât de folosit astăzi, aplicat atâtor obiecte, situaţii, producţii culturale – ba chiar şi oamenilor, stilurilor sau comunităţilor –, încât cu greu îi mai putem desluşi esenţa. Deşi este un substantiv,... citeste mai mult
W. Montgomery Watt – Muhammad at Mecca|
A scrie o biografie a Profetului adresată deopotrivă “istoricilor, musulmanilor şi creştinilor”, aşa cum promite dintru început W. Montgomery Watt, nu a fost desigur o întreprindere facilă. Cu atât mai mult cu cât autorul preferă asupra chestiunilor teologice dezbătute între Creştinism şi Islam o poziţie de neutralitate: “Rămânând fidel datelor învăţământului istoric consacrat în Occident, mi-am impus să nu declar nimic care să însemne vreo luare de poziţie în legătură cu doctrinele fundamentale ale Islamului.... citeste mai mult
Lucian Dumitrescu: După 1990 a fost cercetată îndeosebi disidența românească, cu consecința transformării adversarilor ideologici ai regimului comunist în actori importanți ai vieții politice și culturale autohtone. Despre rezistența românească, adică despre voința de a-ți conserva atributele identitare chiar cu prețul vieții, s-a adus arareori vorba. După ce precizează în debutul său că peste 250 000 de oameni (și nu erau doar oameni, ci români, adică oameni care simt într-un fel anume, vorba lui Vulcănescu) au murit, între 1947 și 1962, pentru că s-au ridicat... citeste mai mult
Pe măsură ce secolul XXI avansează, relaţiile dinte SUA şi China vor defini relaţiile internaţionale într-o foarte mare măsură. Posibilele scenarii vorbesc fie de un paradis economic şi consumerist întreţinut de economiile celor două, fie de un nou Război Rece care să pună problema unei confruntări de proporţii. În foarte puţine cazuri însă se studiază modul cum relaţiile dintre cele două superputeri le vor schimba structura socio-economică interioară. Şi aceasta pentru că se uită că relaţiile inernaţionale înseamnă mai mult decât relaţiile inter-guvernamentale... citeste mai mult
Ion Iovan – Cum am devenit domn… |
Să încep prin a delimita universul matein de mocirla în care ne bălăcim acum, din făţişă şi infantilă reacţiune, ar fi doar o apucătură clişeistică şi uniformă, care ar ştirbi din grandoarea rezervată care transpare din volumul lui Iovan. Consider că ar fi doar o neplăcută şi dezolantă analogie. Căci transpare din pastişa lui Iovan un binefăcător calm, care ne transportă instant în pseudo-lumea interbelică, filtrată prin ochii lui Caragiale fiul, care ne opreşte din tentaţia facilei comparaţii. Şi cât de fabuloase... citeste mai mult
