Nicolae Frigioiu – Politologie și doctrine politice|
Lucrarea „Politologie şi doctrine politice – Introducere în ştiinţele politice” a fost gândită sub forma unui curs ce se adresează studenţilor, în special celor care se pregătesc în domeniul ştiinţelor comunicării. Din acest motiv, cursul rămâne într-o permanentă legătura şi corelaţie cu aceste ştiinţe, „punând un accent deosebit pe interacţionismul simbolic care structurează imaginarul politic şi mecanismele de formare ale acestuia”, după cum subliniază profesorul Nicolae Frigioiu.
Având în vedere... citeste mai mult
Rudolf Carnap – Vechea și noua logică|
Volumul editat acum un deceniu de Alexandru Boboc serveşte şi în prezent drept o lectură obligatorie pentru oricine doreşte să se familiarizeze cu ideile de bază ale Cercului de la Viena şi, extrapolând, cu filosofia analitică în general. Cu toate că „era logică” anunţată în prima jumătate a secolului XX a beneficiat de repetate branding-uri şi rebranding-uri de-a lungul timpului, misiunea unei analize logice a limbajului îi rămâne caracteristică în aproape orice ocurenţă până în timpurile noastre.
Deşi este o colecţie... citeste mai mult
Marshall Sahlins – Cultura și rațiunea practică|
S-au mai spus multe despre ştiinţele sau domeniile care ne învaţă despre ce e omenesc. Economicismele de tot soiul nu doar nu au fost niciodată printre ele, dar nu încetează să erodeze – de fapt, să încerce să erodeze şi să înlăture prin pură negare – toate aspectele subtile ale umanităţii, inclusiv cele care le privesc în mod direct. Să fim serioşi – cine crede cu adevărat în ideea omului ca alegător sau consumator raţional, a cărui decizii se bazează pe o logică materială, directă, a propriilor interese?... citeste mai mult
Marshall Sahlins – Cultura și rațiunea practică|
Motto: “But the arbitrariness of the symbol is the indicative condition of human culture.” (p 62)
O carte chiar necesară. Un răspuns curat tuturor vocilor care argumentează şui că numai din raţiuni practice şi utilitariste se naşte şi se defineşte cultura unei comunităţi, de la nivel tribal în sus. Am spus „sus”, tributară unei deformaţii antropocentrice clasică. Care sus, conform cărui criteriu? Revenind la Sahlins, în „Culture and Practical Reason”, se demontează ideea conform căreia obiceiul, tradiţia... citeste mai mult
Avem plăcerea să anunțăm un nou domeniu din “portofoliul” conștiințe.ro – Permacultură, sau Agricultură sustenabilă. Nu e cazul să recurgem la înflorituri pentru a-l descrie – pur și simplu, este vorba de un domeniu pe cât de ignorat, pe atât de important pentru viețile noastre. O bună introducere în problemele Permaculturii este articolul de mai jos, alături de care putem adăuga și celelalte texte publicate pe www.agricultura-sustenabila.blogspot.com (S.M.)
***
Motto: “Aceasta metodă contrazice complet tehnicile agricole moderne. Aruncă cunoaşterea... citeste mai mult
Trăsătura caracteristică a secolului XX a fost tentaţia extremelor. Lumea veacului industrial şi-a găsit salvarea de problemele modernităţii în seducţia utopiilor şi în evanghelia religiilor seculare. Indiferent de locul unde s-ar fi găsit pe spectrul soluţiilor posibile, toate proiectele politice, fie ele liberale sau totalitare, tradiţionaliste ori progresiste au căutat formula echilibrului. Marxismul s-a dorit o formulă de echilibru pentru ce percepea a fi tarele lumii capitaliste. Fascismul, la rândul său se oferea ca o cale de mijloc între liberal-capitalismul individualist... citeste mai mult
Acum mult timp, un filosof american pe nume Charles W. Morris (1901-1979), a împărțit studiul comunicării așa bine, pare-se, încât până astăzi a studia limbajul înseamnă, între altele, a te poziționa într-una din zonele trasate de el. Aflat la intersecția dintre pragmatismul lui Mead, psihologia behavioristă și neopozitivismul occidental (Russell, Carnap et al.), ce-a vrut Morris să facă a fost să dea o formă acceptabilă și apoi să organizeze sectoarele unei științe a semnelor (ce avea să se numească semiotică). Trihotomia sintaxă-semantică-pragmatică s-a născut... citeste mai mult
