Comments on: Un nou Ev Mediu

By: deepblue

deepblue — Fri, 15 Jan 2010 15:58:50 +0000

@ Silviu Man – tin sa observ totusi ca nu ai o notiune foarte clara a ceea ce inseamna “chipul lui Dumnezeu”. Este vorba de persoana. Astfel, dupa cum Iisus s-a intrupat in om, fiind Persoana (chip, subiect, Eu) Dumnezeiasca in trup (sine, fire, determinisme) omenesc, la fel si omul este Chip Dumnezeiesc in Trup (in acceptiunea larga a termenului, incluzand si psihism, ratiune, afecte, etc) Omenesc. Singura diferenta este ca Dumnezeu este Dumnezeu iar omul nu este Dumnezeu. Ce inseamna asta ? Pai uite, de ex. Iisus nu s-a nascut cu stiinta ca este Dumnezeu. A SIMTIT asta la varsta de 12 ani. Eu nu sunt Dumnezeu pentru ca nu simt asta. La fel si Krishna Murti – sa prins ca nu este cine credeau ceilalti ca este tot prin simtire

By: deepblue

deepblue — Fri, 15 Jan 2010 15:48:46 +0000

Teama te poate face sa nu te lasi sa-l intelegi cu adevarat pe Berdiaev. “Linia” trasata de BO nu este una fixa dar in orice caz isi are originiile in conceptia sociomorfica a omului despre Dumnezeu (in special aplicarea unor structuri si concepte de genul “autoritate” “stapan” “imparat” “putere”, concepte care sunt cu totul si cu totul pamantesti, din Imparatia Cezarului – de altfel si Evdokimov, un teolog privit bine de catre BO spune ca un jandarm are o putere mai mare decat Dumnezeu). Daca doresti ca intalnirea cu Dumnezeu sa se intample in Imparatia Cezarului, intr-adevar, a-I aplica astfel de atribute se justifica. Singura problema este ca Dumnezeu nu doreste sa vina in Imparatia Cezarului (vezi Legenda Marelui Inchizitor, ispita a treia). Atunci insa cand intri in Imparatia lui Dumnezeu TEBUIE sa te lepezi de ceea ce e strict omenesc, teluric. Aceasta presupune o emancipare radicala a omului si cu cat este mai radicala aceasta emancipare, mai curajoasa, cu atat mai mult te ridici la starea pe care, de altfel, si Dumnezeu o doreste de la om din moment ce ne-a creat dupa chipul sau. Asemanarea cu el am pierdut-o prin pacat si recastigarea ei este miza inaltarii omului. A ramane in patru labe, urlandu-ne nimicnicia este o lasitate si nu reprezinta o indreptare catre Dumnezeu. Pentru a ajunge la usa la care El sta si bate, pentru a-i deschide, e nevoie sa urcam o scara. Singura conditie este ca in cursul unei asemenea ascensiuni sa te indrepti intr-adevar, catre El. In sensul asta de mare folos mi se pare o carte a lui Martin Buber “Eu si Tu”, carte care face vorbire despre Relatie.
Cat despre legaturile dintre Berdiaev si Steiner, care se releva in Sensul Creatiei, trebuie remarcat ca, mai tarziu, Berdiaev a renuntat la acele idei. Sigur, cautatorii de nod in papura pot sari cu gura pentru a-l judeca. Le recomand insa o cartulie foarte interesanta, Oceanografie de M Eliade. Parerea lui despre oamenii “perfecti” e foarte drastica. Cat despre Steiner, hai sa o recunoastem, n-are nicio treaba cu Dumnezeu, de fapt. Sau mai degraba are, dar cu Dumnezeul aceste Lumi. Adica Diavolul.

By: MACSENTIU

MACSENTIU — Fri, 18 Dec 2009 19:02:00 +0000

“…..precum şi antroposofia … “supun pe om, în definitiv, unei evoluţii cosmice, al cărei sens este neînţeles şi calea pe care ei o propun pentru desăvârşirea omului prin sine însuşi nu este o cale creatoare. Teosofia neagă pe Dumnezeu, antroposofia neagă pe om. El nu este decât un moment trecător al evoluţiei cosmice care trebuie depăşit.”

Berdiaev nu intelege NIMIC din Steiner. Dar nimic. Evolutia cosmica a omului are “un sens” la Steiner, dar presupun ca Berdiaev nu a ajuns pana acolo cu lectura. Antroposofia doreste sa elibereza creativitatea, prin excelenta. Nu-l “neaga” pe om -dati o cautare pe Google. Asta nu mai e prostie cuminte, e patologie. Cautati articolul ortodoxului Dan badulescu despre antroposofi: omul e “supraevaluat” de antroposofie ! (alta imbecilitate, dar pe dos)Iar omul ca “moment trecator”….e alta tampenie. Nici in teologia agnostica omul nu e o permanenta.
Nu e frumos sa debitati bazaconii fara sa verificati. Simplul fapt ca Berdiaev e o autoritate, nu-l scuteste de prostie.

By: Silviu Man

Silviu Man — Mon, 24 Aug 2009 16:12:14 +0000

Sa-ti fac o marturisire. Am o pasiune nebuna -dar nebuna de tot, intelegi? – pentru salata de vara. Dar, straniu, asta nu ma face sa vreau sa fiu nici agricultor, nici bucatar.

By: manuela

manuela — Mon, 17 Aug 2009 07:18:30 +0000

Pai si nu vrei sa fii teolog? Ca te arunci cu o pasiune teribila in miezuri teologice!

By: Silviu Man

Silviu Man — Sat, 15 Aug 2009 06:51:28 +0000

@ manuela:

Nu sunt teolog, asa ca vei trece cu vederea daca spun vreo prostie. In primul rand, “linie” e o notiune prea radicala. Linii au strazile si scolerii de clasa I, nu teologia, metafizica etc. etc. La altceva ma refeream: daca noi credem ca omul e creat dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu, atunci, evident, el nu poate fi fi niciodata Dumnezeu. Or, citindu-l pe Berdiaev, mi-a lasat senzatia ca pentru el, omul, in raportul teandric, se poate inalta mai mult de chipul lui Hristos. Cauta “Sensul creatiei” pentru a vedea cam cum e omul din perspectiva lui.

Cat despre neuronii linistiti, zau ca nu asta ne e scopul

By: manuela

manuela — Mon, 10 Aug 2009 15:51:28 +0000

Si care este linia admisa de Biserica Ortodoxa a omului in raport cu Dumnezeu (pe care tu Silviu zici ca Berdiaev o incalca)?

Nota: Recenzia este destul de greoaie la citit – pentru mine cel putin -(nici comentariile voastre, ale Siviilor, nu imi lasa neuronii linistiti). Asa ca am pus si eu o intrebare legata de ultimul comentariu care chiar are un continut simplu, clar si concis. Adica incep cu sfarsitul, in intelegerea acestor lucruri despre care discutati voi aici, care par foarte interesante, dar nu le dovedesc deocamdata…

Deci care e limita admisa de BO a raportului de care vorbeai, Silviu?

By: Silviu Man

Silviu Man — Thu, 06 Aug 2009 10:38:45 +0000

“trufia” lui Berdieav vine din pozitia pe care i-o acorda omului in raport cu Dumnezeu. Un pic dincolo de linia admisa de Biserica Ortodoxa

By: silviu petre

silviu petre — Thu, 06 Aug 2009 07:07:22 +0000

Oricum, chiar daca nu snt in fa clubul Berdiaev, ramane, mai ales daca ai timp unul dintre criticii demni de luat in considerare ai unor probleme care framanta sufletul colectiv al civilizatiei si in zilele noastre, asa cum o facuse acuma 100 de ani, la inceputul unui secol coplesitor. As tine totusi sa remarc tentatia paseista a argumentului sau neomedieval- asa cum el gaseste Evul Mediu “un timp parfumat de sfintenie” tot asa si comunismul a dorit reintoarcerea unei epoci semi-preistorice bazate pe lipsa proprietatii individuale.. cata pasiune si tehnica pot pune oamenii pentru visul unei inginerii sociale!!

By: silviu petre

silviu petre — Thu, 06 Aug 2009 06:52:03 +0000

In alta ordine de idei, ca sa revin cu o adaugire la mai vchiul meu comentariu, cred ca discutia despre neomediavalism isi capata validitatea in alte puncte de vedere. Din punct de privire geopolitic si, decurgand din aceasta geo-economic, cultural si juridic, postmodernismul si devolutia statului national ne indreapta spre un fel de lume neo-medievala. Orice comparatie in istorie este aproximativa. Nu vorbim despre o reintoarcere propriu zis ca Evul Mediu dar fluiditatea epocii noastre are ceva din medieval. In lod ce ghilde avem corporatii, in locul cruciadelor avem interventiile umanitare [sau cel putin justificarea ipocrita a unor agresiuni drept interventii umanitare]; in loc regilor si nobililor avem sefi ai unor corporatii si organisme multinationale care nu sunt alesi ci mai degraba confirmati samd.. Nu este Mugur Isarescu un functionar medieval care nu este supus votului public si ativ in functie de 20 de ani?! Nu sunt baronii locali, efecte perverse ale descentralizarii competitori ai suveranitatii statale?! etc etc.
Desi poate nu ar trebui sa exageram cu conotatiile medievale in descrierea epocii noastre [cel putin in versiunea proprusa de mine]. Treaba este ca nu prea gasim corespondente pentru a zugravi unicitatea timpului nostru.. asa ca ii cautam oglindiri, fie si imperfecte in epoci trecute.